Securitatea informațiilor publice rămâne în prim-plan, odată cu avertismentele repetate primite de administrațiile publice din România privind vulnerabilități în sistemele informatice. Potrivit datelor publicate de presa locală, Centrul Cyberint al SRI a transmis de la începutul anului 2021 până în prezent 1.304 informări către instituții publice, iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a notificat, doar în 2026, aproximativ 2.400 de instituții în legătură cu peste 40.000 de vulnerabilități.
În această suită de avertismente se înscriu și exemple concrete legate de sistemele de cadastru, unde ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Carte Funciară) și Cadastrul au fost semnalate ca potențiale verigi slabe încă din 2021. Această dinamică indică un risc real pentru securitatea datelor cetățenilor, integritatea registrelor funciare și funcționarea normală a serviciilor publice, de la evident apeluri administrative la gestionarea dosarelor de cadastru și impozite.
Datele arată o imagine clară: volumul informărilor este în creștere, iar numărul vulnerabilităților este semnificativ, cu impact asupra mai multor niveluri ale administrației. Expertiza SRI subliniază necesitatea unui efort curent de actualizare a software-ului, implementare a măsurilor de securitate (autentificare multi-factor, segmentare de rețea, monitorizare 24/7), gestionare riguroasă a patch-urilor și exerciții regulate de răspuns la incidente.
În Gorj, ca în restul țării, această serie de avertismente impune autorităților locale măsuri concrete pentru a proteja registrele teritoriale, informațiile cetățenilor și funcționarea unitară a serviciilor publice. Deși nu există detalii despre exploatarea actuală a breșelor, mesajul este clar: securitatea cibernetică trebuie să devină o prioritate operațională, nu doar o vigilență academică.
