Surse
România se confruntă cu o pierdere de 458,7 MILIOANE DE EURO din cererea de plată nr. 3 din PNRR, o sumă aferentă reformelor finanţate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În timp ce partea recuperată până în prezent ajunge la 350,7 MILIOANE DE EURO, beneficiarii şi autorităţile atrag atenţia asupra impactului, întrucât banii inițial suspendați au fost prorogati în cadrul aceluiaşi proiect.
Ministrescul Dragoș Pîslaru a indicat că eşecul nu este un eveniment izolator, ci rezultatul unei serii de întârzieri, reforme incomplete sau prost implementate în perioadele anterioare. O analiză publicată de ministru detaliază cronologia cererii de plată nr. 3, arătând că problemele au apărut încă din anii trecuți, iar fereastra scurtă de timp disponibilă pentru corecții – între 23 iunie 2025 și 28 noiembrie 2025 – nu a fost suficientă pentru a repara deciziile defectuoase ale guvernelor anterioare.
În replicile sale, Pîslaru răspunde criticilor formulate de opozanți, susținând că „minciunile” și „tergiversările” din trecut au creat această situație, iar actualul guvern a fost nevoit să gestioneze un interval extrem de restrâns pentru a încerca să repare greșelile de ani. La nivel local, Gorj și alte județe urmăresc cu îngrijorare efectele acestor întârzieri asupra proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, precum și asupra planurilor de investiții regionale.
Oficialii promit monitorizare sporită și măsuri menite să evite repetarea unor situații similare în viitor, însă decizia Comisiei Europene rămâne decisivă pentru recuperarea unei părți semnificative a fondurilor stagnate.
