Datele publicate de Eurostat pentru anul 2023 arată o imagine clară a priorităților de finanțare din țăile membre: cheltuielile publice pentru educație, de la grădiniță până la liceu, reprezentau 4,7% din PIB în Uniunea Europeană, o valoare care nu iese în evidență față de 2022. România se află în coada clasamentului, cu doar 3% din PIB alocate educației, ceea ce o plasează pe ultimul loc în rândul statelor membre.
În partea superioară a clasamentului se află Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%), în timp ce Grecia (3,3%) și Malta (3,4%) se află în segmentul cel mai scăzut. La nivelul blocului comunitar, evoluția este modestă: cheltuielile pentru educație au scăzut cu 0,3 puncte procentuale în 2023 față de 2020, când s-au situat la 5% din PIB, indicând o reducere generală a nivelului de finanțare în perioada pandemică și post-pandemică.
Aceste diferențe reflectă în mod clar diferențele între state în ceea ce privește prioritizarea educației, modelele de finanțare și capacitatea de absorbție a fondurilor europene, aspecte analizate în contextul actual al politicilor publice. Pentru Gorj, aceste cifre se traduc în semne despre modul în care infrastructura școlară, dotările, manualele și programele educaționale pot fi afectate pe termen mediu dacă alocările nu sunt adaptate nevoilor locale.
În concluzie, datele Eurostat subliniază nevoia de dialog între autorități, inspectorate și comunitate pentru a identifica soluții practice de creștere a calității educației locale în condițiile actuale ale bugetelor.
