Surse
Controversa în jurul lui Lucian Pahonțu, șeful SPP, continuă să polarizeze scena politică. Pe 31 august 2026, Pahonțu a făcut public un punct de vedere în care respinge afirmațiile care îi vizează demnitatea și cariera de militar, susținând că acuzațiile sunt NEADEVĂRATE și lipsite de fundament.
El subliniază că întreaga activitate i-a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, iar dacă ar fi existat fapte grave, acestea ar fi fost descoperite și sancționate. În comunicat, Pahonțu invocă valori precum integritatea, loialitatea, respectul și responsabilitatea și face referire la momente-cheie din istoria recentă, precum decembrie 1989 și iunie 1990, pentru a susține angajamentul său profesional.
Deși respinge acuzațiile, el indică o dorință clară de clarificare cât mai curând pentru a evita afectarea imaginii instituției pe care o conduce. În aceeași zi, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a cerut public să se clarifice aspectele semnalate în ancheta jurnalistică, sugerând ca o măsură suplimentară interogarea fostelor figuri politice precum Băsescu, Iohannis, Nicuşor Dan și Bogdan Bolojan pentru a stabili veridicitatea acuzațiilor.
Grindeanu a argumentat că SPP este un serviciu de pază profesionist, apreciat de parteneri externi, iar demersurile trebuie să se incadreze în transparență și adevăr, nu în replici despre un „sistem represiv”. În Gorj, comentariile celor doi actori relevă o luptă de autoritate asupra unei instituții-cheie, iar opinia publică locală așteaptă să se lămurească dacă acuzațiile au fundament sau nu, cu efecte potențiale asupra încrederii în securitatea națională la nivel regional.
