Surse
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre cu impact major asupra dosarelor penale din România, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind aplicarea prescripției în baza principiului legii penale mai favorabile nu respectă dreptul Uniunii. Decizia „Lin” din 2023 este consolidată în această pronunțare, venind ca reacție la o sesizare într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
CJUE concluzionează că abordarea românească de aplicare retroactivă a deciziilor Curții Constituționale referitoare la prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu obligațiile din dreptul UE, iar hotărârile europene sunt obligatorii pentru sistemul național. Reacțiile instituțiilor au fost divergente: ICCJ, condusă de Lia Savonea, a susținut că a acționat cu bună-credință și în respect cu standardele UE, în timp ce CJUE cere clarificări și o ajustare a practicilor.
Președintele țării, Nicușor Dan, a atras atenția asupra responsabilității Parlamentului de a adopta modificările legislative în termenul constituțional, subliniind în același timp că deciziile CJUE vor fi respectate în România. Publicul din Gorj poate resimți efectele prin necesitatea reevaluării dosarelor pendinte și ajustări procedurale în instanțe locale, în contextul unei aliniări-fire la jurisprudenta europeană.
În concluzie, autoritățile române trebuie să reformeze regimul prescripției pentru a evita nepotrivirile cu dreptul UE, iar Parlamentul este chemat să acorde un cadru clar în strictă conformitate cu normele europene, astfel încât dosarele aflate în curs să nu fie vulnerabile la reinterpretări retroactive.
